Arsuri interioare

Si stau intinsa pe covor…desi totul e rece in jurul meu,si simt cum iarna este tot mai aproape…corpul meu arde pe dinauntru. Sunt rosie precum flacara soarelui de vara, si simt ca ma topesc mai repede decat un cub de gheata sclipitor bagat intr-un cuptor incins. Dar oare carui fapt se datoreaza aceasta fierbinteala cara m-a cuprins pe de-a-ntregul? Temperatura a picat din start, deoarece termometrul prins de geamul cu sticla dubla arata grade albastru de reci. Atunci, oare ce a mai ramas? Raspunsul e unul singur…TU. Tu esti cel care m-a adus in situatia aceasta in care desi totul ma impiedica sa fiu calda…totusi temperatura mea e in continua crestere. Simt cum sangele mi se face din ce in ce mai rosu si bulele incep sa se faca simtite ca si cum ar fierbe sangele in mine. E clar, sunt precum un foc de tabara imens. Ard…ard in flacari doar la gandul ca maine te voi vedea din nou. Si-as vrea sa iti spun cat de mult mi-ai lipsit aseara..cat de goala m-am simtit fara tine…dar nu pot. Cuvintele parca imi stau in gat cand trebuie sa le rostesc. Sunt precum o papusa de plastic fara viata..stau..tac..si te privesc adanc,atat de adanc incat imi pot vedea imaginea in ochii tai. Esti atat de angelic, dar atat de misterios. Privirea ta ma afunda intr-o lume din care nu-mi doresc sa mai ies. O lume unde totul pare a fi asa cum mi-am dorit. O lume in care sa existe “doiul” perfect, care nu poate fi distrus nici de cel mai aprig dusman. Dar…sa revenim la realitate. Acea lume este existent doar cand sunt in preajma ta. Acum, sunt singura, si totul este pessimist in jurul meu. Intunericul ma apasa precum o stanca ce sta sa cada din varful muntelui, singura raza de lumina o face un licurici care s-a blocat in camera mea si nu gaseste scapare spre lumea de afara. M-as ridica sa il ajut, dar simt cum sunt blocata pe podea, si simt ca orice as atinge in momentul acesta s-ar topi. Gradele corupului meu continua sa creasca, inima bate cu o putere de nedescris iar ochii incep sa-mi lacrimeze abundent. Nu gasesc raspunsuri coerente care sa explice acest fenomen care a pus stapanire pe corpul meu. Ma intreb ce ma poate calma…ce ma poate face sa imi revin. Sunt atat de adanc introdusa in aceasta stare de ameteala incat am impresia ca totul se invarte cu mine. Si tot stand intinsa…dintr-un colt de camera se aude asurzitor un suntel de telefon…care continua sa sune si sa sune..dar cum ajung la el? Cum raspund? Cine va fi la aceasta ora tarzie? Daca s-a intamplat ceva grav? Atatea intrebari imi asaltau mintea pe secunda incat cu singura farama de putere ce imi mai facea inima sa bata, am facut un ultimo efort si-am luat telefonul in mana. Lumina ecranului mi-a sagetat ochii precum un laser. Ma uit la telefon si nu reusesc sa descifrez cine ma apeleaza. Vedea totul atat de sters de parca eram turmentata.Incep sa ma sterg la ochi cu mana dreapta pana cand, cu un ochi intredeschis am reusit sa vad cine era. Am ramas surprinsa si socata. Atat de surprinsa incat pe moment mi-am uitat cuvintele. Sa raspund? Sa nu raspund? Telefonul inca suna si era atat de cald…sa fie de la temperatura mea?sau a sunat de atatea ori incat s-a supraincalzit? Un reflex mi-a cuprins mana stanga si am apasat butonul verde care a dat start unei conversatii interminabile. Un “alo” bland mi-a mangaiat urechea…atunci am simtit o adiere de vant racoros care s-a napustit asupra mea. Am continuat sa povestim lucruri banale..era clar ca somnul a uitat sa vina si pe la noi. Dupa doua trei ore de conversant, pana si temperature corpului pare a-si fi revenit la normal. Totul era pe cat de frumos pe atat de confuz. Telefonul tau a fost cel care mi-a stamparat dorul. Acum, pot dormi linistita. Ma pot ridica de pe covor fara sa am frica de ameteli care ma pot duce in lumea viselor,  fara sa am frica de intuneric, dar cu o singura dorinta, aceea de a imparti patul cu tine. Acum pot spune noapte buna. Pana maine dimineata, voi fi linistita, de maine incepe o noua zi in care agitatia, fluturasii in stomac, fiorii si tremuratul pun stapanire pe trupul meu care te doreste pana la ultima suflare.